Despre imprimante si gadget-uri intr-o societate “consumabila”

 

Am ajuns o generatie de consumatori – cu telefoane scumpe si gadget-uri “ultraslim”, ultraperformante, pentru care platim bani grei periodic. Intr-o lume puternic afectata de criza economica ce a pornit in 2007, singurul domeniu care ruleaza sume colosale in continuare, fara a fi afectat prea mult, e cel de tech, de gadget-uri – incluzand aici si sectorul de periferice gen imprimante, tastaturi sau camere web.

Desi societatii ii sunt livrate zilnic raporturi privind activitatile comerciale ale brand-urilor mari, atrasi fiind de produse sclipitoare ca iPhone, iPad sau de o banala imprimanta 3D, oamenii tind sa ignore faptele la care iau parte in mod voluntar: companiile au ajuns sa considere oamenii drept obiecte de uz personal in urma carora isi inmultesc consistent si continuu veniturile. Apple anunta in 2010 ca pana la momentul respective, vanduse deja un milion de tablete, iar ca numarul cererilor era in continua crestere. In 2011, a mai fost publicat un bilant al vanzarilor Apple, conform caruia intre 1 ianuarie 2011 si 31 decembrie 2011 circa 37 de milioane de smartphone-uri iPhone au fost vandute, cu circa 128% mai mult decat in 2010.

Problema, de fapt, nu e ca iPhone a lansat si a vandut n modele intr-o anumita perioada de timp, ci faptul ca astfel de lansari sunt recurente trimestrial, facand astfel din fani simple obiecte cu bani, de pe urma carora, brand-urile gigant din fiecare sector isi sporesc consistent cifrele de afaceri.

Dintr-un anume punct de vedere, oamenii sunt precum privighetorile: sunt usor de momit, intrucat sunt atrasi de tot ce e sclipitor. Diferenta e faptul ca oamenii nu le fura, ci le platesc, de multe ori trimestrial, ori de cate ori un produs mai sclipitor apare pe piata.

Iar asta nu e neaparat un lucru benefic.

Care e motivatia functionala din spatele achizitionarii unui produs de care oamenii nu au neaparata nevoie, in conditiile in care exista acelasi tip de produs care executa aceleasi operatii, e mult mai ieftin, dar care nu este produs de un brand consacrat? Am ajuns oare sa punem pret mai mult pe un nume decat pe propriile noastre nevoi?

Despre zilele de odinioara

In mitologia urbana, cel mai des evocat “mit” sunt zilele de odinioara: pe atunci, oamenii nu aveau smartphone-uri si nici laptop-uri, dar reuseau sa supravietuiasca fara sa aiba contact cu mediul online sau cu gadget-urile; si parca, toate produsele erau mai de calitate.

Intr-o societate axata pe consum, scopul principal al companiilor este de a incuraja achizitionarea repetata a produselor lor, astfel incat profitul sa se mentina constant, sau poate chiar sa creasca daca piata o permite.

Cum pot face asta? De regula, cam asa:

  • prin campanii geniale de marketing, care atrag noi fani si noi cumparatori;
  • isi fac produsele in asa fel incat durata de viata a produselor sa fie limitata, astfel incat utilizatorii sa fie fortati sa schimbe/cumpere din nou respectivul obiect.

Din pacate, multe companii aleg sa mearga pe cararea celei de-a doua optiuni. Drept dovada, lucrurile pe care le cumparam azi vor merge o perioada, isi vor face treaba cu succes, dupa care se vor strica iremediabil. Drept urmare, vom cumpara altele, poate tot de la aceeasi firma, in conditiile in care am fost multumiti de evolutia lor. Vorbim astfel de un ciclu intr-o continua functionare, asemeni unui perpetuum mobile.

Unul dintre exemplele edificatoare in acest segment e cel al imprimantelor. De regula, ele sunt mai nou facute sa reziste unui anumit numar de foi. Mai mult, daca pana acum cartusele puteau fi reumplute, la seria noua de cartuse de imprimanta, producatorii incearca din rasputeri sa faca imposibila reumplerea lor, lucru pe care intr-o anumita masura, au reusit sa il faca deja. Desi cartusele mai pot fi reumplute, la o parte dintre imprimante PC-ul nu recunoaste noul toner, considerandu-l tot terminat, in ciuda faptului ca el a fost proaspat umplu.
imprimanta

Ce se incearca astfel? Ca oamenii sa cumpere cartuse de imprimanta si toner (HP, Canon, Lexmark) ori de cate ori au nevoie de cerneala pentru printer, facand astfel procesul de printare cu mult mai scump si prea putin eficient daca luam in considerare raportul calitate+ durata de functionare/pret. Totusi, oamenii nu au alta solutie decat sa respecte “sfaturile si indicatiile” producatorilor, scotand in definitiv alti bani.

Lasand cartusele la o parte si intorcandu-ne inapoi la imprimante, sa presupunem o clipa ca vi s-a stricat imprimanta si ca ea nu mai e in garantie. Ce va vor spune reprezentantii lanturilor de magazine la auzul acestui lucru? Ca ar fi timpul, poate, sa va reorientati spre o alta imprimanta – care la randu-i, costa ceva bani, incuranjand astfel consumerismul.

Ori lucrurile nu au voie sa fie asa. Intr-o economie ideala, companiile nu ar trebui sa isi manipuleze clientii si nici sa-i considere niste surse umblatoare de bani. Iar situatia nu trebuie in niciun caz sa ramana asa. In fond, de ce sa cheltuim constant o suma de bani pe niste produse facute sa se strice, cand am putea cumpara un produs care sa ne tina o viata?

Ce putem face? Cum putem impiedica trend-ul de consumerism impus/manipulat/inceput de companii?

E simplu, trebuie sa:

  • sa cerem sfaturile celor din service-uri. Ei sunt singurii care stiu care sunt lucrurile care se pot strica la imprimante – de dragul discutiei, subiectul principal va fi tot cel al imprimantelor, desi exemplul poate fi inlocuit cu oricare alt produs; – si care sunt sansele ca un anumit produs sa fie reparat;
  • sa incercam sa nu mai cumparam lucruri de care nu avem nevoie, doar de dragul de a beneficia de o functie in plus;
  • sa incetam sa mai cheltuim bani grei pe anumite gadget-uri sau calculatoare ultraperformante, cand exista produse care sa ne satisfaca cerintele pe deplin, dar care au un pret cu mult mai mic. In fond, diferenta de bani in majoritatea cazurilor din care cel putin 50% acopera costurile de publicitate. Altfel, muncitorii nu au conditii mai bune de lucru si nici nu primesc extra bonusuri; asadar, de ce?

Asa si numai asa, poate intr-o zi vor invata si companiile sa isi respecte clientii. Doar atunci vremurile de odinioara – la care multi fac referire cu atata drag – vor fi sinonime cu “vremurile de atunci”.

 

Arata si prietenilor tai:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *