De-a lungul omenirii au circulat și încă circulă tot felul de legende despre brazi, iar o dată cu răspândirea creștinătății acestea s-au asociat cu brazi de Crăciun.
Nu am venit astăzi aici să pun împreună cu tine aceste legende la îndoială sau le verificăm veridicitatea, am venit pur și simplu să îți prezint pe scurt câteva legende care mie mi s-au părut a fi cele mai interesante și frumoase.
Zic să lăsăm pălăvrăgeală și să începem!
Încep prin a-ți povesti despre o legendă creștină, aceasta spune că în noaptea Nașterii pruncului Iisus Hristos, toate creaturile vii, animale si plante deopotrivă au venit la Betleem încărcate cu daruri. Dar micul brad nu avea nici un cadou.
Era foarte obosit încât nu a putut să țină pasul copacilor mai mari care l-au tot împins în spate, până nu s-a mai văzut deloc. Un înger l-a văzut și i s-a făcut milă de el, așadar a rugat un câteva stele să vină pe Pământ și să se așeze pe ramurile brăduțului.
Când Mântuitorul Iisus a văzut ce frumos luminează, i-a zâmbit și l-a binecuvântat. Din acest moment, în perioada Crăciunului brazii au fost împodobiți cu lumini pentru a fi pe placul copiilor și să nu uităm și de adulți.
O altă legendă interesantă are acțiunea amplasată în secolul al VII-lea, iar ca protagonist pe Sfântul Bonifaciu care a venit pe teritoriul Germaniei de astăzi pentru a-i converti pe păgâni la creștinism.
Bineînțeles că oamenii care credeau în altă zeități nu au băgat de seamă cuvintele Sfântului Bonifaciu și au continuat să venereze și să se roage la un stejar. Supărat de acest gest, sfântul a decis să taie de la rădăcină stejarul păgânilor.
În scurt timp, în acel loc a crescut un brad, iar Bonifaciu a crezut că acesta este un semn al credinței și puterii lui Dumnezeu. Bradul având o formă triunghiulară, a făcut imediat legătura cu Sfânta Treime: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Din acele timpuri, creștinii consideră bradul ca fiind Arborele lui Dumnezeu și un simbol al creștinismului.
De data această, legenda pe care urmează să v-o prezint a pornit în Nordul Europei. Și spune așa…. erau trei surori, Speranța, Iubirea și Credința. Au pornit într-o călătorie pentru a găsi un copac care să le reprezinte.
Acestea căutau un copac care să aibă aceste virtuți: înalt precum Speranța, mare ca și Iubirea și trainic la fel ca și Credința. După lungi și obositoare căutări, au găsit copacul care să întruchipeze aceste trei virtuți, au găsit bradul pe care i-au luminat crengile cu lumina stelelor. Din acest motiv, bradul este copacul care se împodobește de Crăciun.
Conform altei legende, se spune că acum mii și mii de ani toți copaci aveau frunze pe toată durata anului. Era o iarnă grea, cu multă zăpadă, era chiar în ziua de Crăciun și se pornise un vânt puternic. O pasăre avea o aripă rănită și nu a putut să zboare spre Țările Calde.
Disperată, pasărea a căutat adăpost printre crengile puternice ale unui stejar și ale unui ulm înalt și frumos. Amândoi copaci au refuzat-o, deoarece credeau că le va știrbi frumusețea.
Fără nicio speranță că va supraviețui, pasărea s-a așezat în mormanele de zăpadă pregătită să moară, dar auzi o voce caldă care spunea că îi va oferi cu drag adăpost. Vântul a fost atât de puternic încât a lăsat toți copacii fără frunze, cu excepția bradului care arăta superb, iar pasărea a supraviețuit. Văzând această întâmplare, Dumnezeu a răsplătit bradul pentru bunătatea sa, astfel bradul este copacul care rămâne veșnic cu cetina tot verde.
Ah, era să uit de o legendă! S-a întâmplat în Ucraina, nu se știe orașul sau satul și nici timpul exact. O familie mai săracă, dar foarte credincioasă și-a pus un brad în casă de Crăciun, dar nu au bani să cumpere ornamente sau fructe pentru a-l împodobi.
Seara s-au dus supărați la culcare, iar dimineața au găsit bradul împodobit cu pânze de păianjen, pânza sclipea foarte tare. Pornind de la această legendă, ucraineni și în ziua de astăzi pun în brad decorațiuni în formă de păianjen și pânză de păianjen, deoarece se crede că aduce noroc, bunăstare și protejează de necazuri și boli. Ce poveste frumoasă!
Acum am terminat cu legendele și am să îți povestesc despre credințe legate de acest pom de crăciun cu ramurile verzi pe care noi, românii le avem. Sunt convinsă că ai auzit măcar despre unul dintre aceste obiceiuri.
Mai demult, când se năștea un copil, părinții plantau în curte sau în grădină un brad, care devenea fratele micuțului. Datoria copilului, iar mai apoi a adultului era de a-și vizita bradul.
Se spune că bradul-frate avea puteri de a-l liniști pe om, de a-i lua gândurile neplăcute și de a-l vindeca de boală.
Personal, nu am auzit până acum de acest obicei, dar am rămas plăcut surprinsă și mi se pare foarte interesant, dacă stau bine să mă gândesc, am văzut o mulțime de brazi înalți, care cu siguranță au câțiva zeci de ani, prin curțile caselor. Oare din acest motiv au fost plantați?
Un alt obicei, cel mai frecvent în zonele de munte, este împodobirea unui brăduț cu flori și hârtie colorată la nuntă. Se spune că acest obicei le va aduce noroc, înțelegere și bunăstare tinerilor căsătoriți.
Dacă se construiește o casă nouă, pe acoperiș se pune un brad pentru a feri casa de ghinion, pentru a aduce noroc și viață lungă în acea proprietate.
Nu vreau să scormonesc trecutul, să aflu dacă sunt adevărate sau nu, dar cu siguranță un strop de adevăr sunt în spatele acestor povești, deoarece bradul chiar are cetina tot verde.
Știu că aceste ultime cuvinte le-ai cântat involuntar. Sper că ți-a făcut plăcere să citești aceste rânduri. Mie cel mia mult mi-a plăcut legenda cu pasărea rănită. Care dintre aceste legende te-a impresionat cel mai mult?
Acestea au fost cateva legende despre brazi de crăciun și obiceiurile legate de bradul de Crăciun și de un brad în general. Unele dintre traditii s-au schimbat si multe familii au inceput sa aleaga in loc de un brad natural, un brad artificial de Craciun, in special de pe BraziCraciun.net