În ultimii ani, am subliniat într-o serie de articole că companiile de stat joacă un rol major în necolectarea taxelor și impozitelor la bugetul de stat. Am afirmat că ar trebui să privim cu atenție cât contribuie aceste firme la gradul de necolectare a TVA-ului, cunoscut sub numele de GAP, de aproximativ 30%. Acest procent este constant menționat de specialiști și de mass-media ca fiind un factor esențial în deficitul bugetar. Dacă am reuși să ne încadrăm în media de 6% din Uniunea Europeană, problema ar fi, teoretic, rezolvată.
Cum companiile de stat contribuie la deficitul bugetar
În realitate, o mare parte din acest deficit, legat de necolectarea TVA, este cauzată de companiile de stat. Acestea nu doar că nu-și plătesc obligațiile către buget, dar blochează și companiile private prin neplata facturilor către acestea. Aceste observații le-am făcut pe baza experienței de peste 40 de ani în domeniul financiar-fiscal și pe baza cunoștințelor despre modul în care funcționează ANAF-ul.
Dacă până la data de 25 a lunii următoare nu se achită obligațiile către buget, ANAF-ul trimite notificări și calculează accesorii, adică dobânzi și penalități. Nu poți să scapi de ele. Totuși, GAP-ul de TVA a fost până acum un subiect cam tăcut, mai ales în ceea ce privește companiile de stat.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a confirmat în cartea sa “Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală” ceea ce afirmăm de ani de zile: companiile de stat blochează economia și au restanțe mari către bugetul de stat. În mod delicat, el spune că există două tipuri de companii de stat: cele eficiente, cu rezultate bune, și cele neeficiente, cu rezultate slabe. Totuși, cele eficiente sunt cele din domeniul energiei, unde consumatorii sunt într-un fel captivi sau există monopoluri, ceea ce face ca rezultatele să fie bune, indiferent de management.
În realitate, există și probleme în acest sector, deoarece rezultatele ar putea fi și mai bune, dar ascundem în spatele unor rezultate financiare bune, din domenii foarte rentabile, cum ar fi energia, sau din motive de monopol. Tot viceguvernatorul BNR spune că 40% din arieratele către bugetul de stat sunt cauzate de companiile de stat. Asta înseamnă că statul se autoblochează singur, își generează singur jumătate din GAP-ul TVA și din alte impozite, direct, dar prin faptul că nu-și plătesc facturile către companiile private, majorează acest procent!
Așa ajungem la concluzia că sectorul privat din România se apropie de media U.E. de 6% în ceea ce privește GAP-ul TVA, poate chiar la 10-15%, dar nu se poate face responsabil de cele 30% despre care se vorbește. De exemplu, ne spune viceguvernatorul BNR că durata plăților companiilor de stat către furnizori este de 3 ori mai mare decât durata medie a plăților din economie. Acum înțelegem de unde vine blocajul?
Dacă da, atunci de ce nu rezolvăm problema companiilor de stat neeficiente, inutile și generatoare de probleme în economie? Iar despre guvernanța corporativă din companiile de stat, e o glumă. Am făcut o legislație doar pentru a bifa un jalon PNRR, iar selectarea managementului în companiile de stat nu are nicio legătură cu ceea ce prevede legislația din domeniu. Dovada o avem acum, așa cum este prezentată de către noi.
Soluția este foarte clară: privatizarea companiilor de stat unde este posibil și interes, pe de o parte, și închiderea găurilor negre din economie reprezentate de companiile inutile, pe de altă parte. Astfel putem face curățenie în piață și putem avea o economie care să funcționeze într-o piață concurențială, nedistorsionată de interese.
Oricum, mai devreme sau mai târziu, tot acolo vom ajunge, dar cu cât amânăm luarea acestor măsuri, cu atât populația va suferi mai mult.
Oliver Grant
