Daca ai comandat vreodata o cladire mai mare decat o casa, sigur ai vazut in deviz o pozitie consistenta la fundatii si te-ai intrebat de ce costa atat ceva ce ajunge ingropat si nu se mai vede niciodata. De multe ori, in spatele acelei pozitii stau pilotii. Merita inteles ce sunt si de ce, pe anumite terenuri, nu prea ai alternativa.
Un pilot e, simplificand mult, o coloana de beton armat care strabate straturile slabe de la suprafata si se sprijina in pamantul rezistent de adancime. In loc sa pui cladirea pe un teren care nu o tine, o pui pe niste picioare lungi care ajung pana acolo unde terenul devine de incredere. Atat de simpla e ideea. Executia, in schimb, are nuante care fac diferenta intre o fundatie buna si una cu probleme.
Rezumat:
Forat, nu batut
Sunt doua mari familii de piloti. Cei prefabricati se toarna in fabrica si se bat in pamant cu un berbec, ca un cui urias. Si sunt piloti forati, la care se face intai gaura in teren, iar betonul se toarna pe loc, in jurul unei carcase de armatura. A doua varianta s-a impus in zonele locuite tocmai fiindca nu produce zgomotul si vibratiile baterii, care pot supara vecinii sau chiar afecta cladirile din jur.
Forajul aduce insa propria provocare. In momentul in care scoti pamantul, gaura vrea sa se surpe, mai ales sub nivelul apei sau in nisipuri. Aici apar metodele de a tine peretii forajului in picioare pana cand betonul ocupa locul.
Cum tii gaura deschisa
Cea mai directa solutie e tubajul. Bagi in teren o coloana metalica pe masura ce forezi, iar ea sustine peretii. Dupa betonare, tubul se extrage si se refoloseste. Merge foarte bine in terenuri instabile si in nisipuri sub apa, fiindca nimic nu se poate prabusi peste beton.
A doua solutie e forajul sub fluid. Gaura se umple cu noroi bentonitic, un amestec care, prin presiunea lui, impinge spre afara si nu lasa peretii sa cada. Cand torni betonul de jos in sus, acesta fiind mai greu impinge noroiul afara, iar coloana ramane curata. Pare contraintuitiv ca o glod lichid tine malurile, dar functioneaza, si e o tehnica veche, bine pusa la punct. Mai exista varianta pilotilor de tip CFA, executati cu un melc continuu prin care se pompeaza beton pe masura ce melcul iese din pamant, rapid si fara tubaj, potrivit pentru anumite terenuri.
Unde se folosesc, de fapt
Pilotii apar acolo unde incarcarile sunt mari sau terenul e slab, deci la blocuri inalte, hale industriale grele, silozuri, poduri, cheuri, lucrari pe malul apei. La poduri ii vezi sub fiecare pila, ducand greutatea tablierului si traficul pana in stratul portant. Pe litoral sau in delta, unde terenul e moale si saturat, fara piloti nu prea se construieste nimic serios. Diametrele variaza mult, de la cativa zeci de centimetri la peste un metru pentru lucrarile mari de infrastructura.
Partea pe care nu o vezi conteaza cel mai mult
Cu un perete sau un planseu, daca e ceva prost facut, se vede. Un pilot ramane ingropat, asa ca singura cale de a sti ca e in regula e sa-l verifici cu metode care nu il distrug. Carotajul sonic trimite un semnal prin beton si masoara daca exista goluri sau zone slabe pe lungimea pilotului. Incercarea statica de incarcare pune greutati de proba pe pilot si confirma ca preia ce s-a calculat, fara tasari peste limita.
Cer mereu investitorilor sa nu taie acesti pasi din buget. Sunt fix tipul de cheltuiala care pare inutila pana in ziua in care prinde un defect inainte sa fie tarziu. Un pilot prost descoperit la timp e o problema de cateva zile. Acelasi pilot descoperit dupa ce cladirea e ridicata e un cosmar.
La ce sa fii atent in oferta
Cand compari oferte pentru piloti, nu te uita doar la pret pe metru liniar. Intreaba ce metoda de foraj se propune si de ce, fiindca alegerea trebuie sa vina din studiul geotehnic, nu din ce utilaj e liber in saptamana aia. Verifica daca in oferta sunt incluse incercarile de control sau daca apar ca extra-cost convenabil uitat. Si uita-te la experienta reala a firmei pe terenuri ca al tau. Un foraj usor intr-un teren bun nu spune nimic despre cum se descurca cineva intr-un nisip curgator sub apa.
Rar pui un singur pilot
In imaginatia multora, sub fiecare stalp sta un pilot solitar. In realitate, pilotii lucreaza aproape mereu in grup, legati la partea superioara printr-un radier sau o grinda de beton care distribuie incarcarea intre ei. Un stalp greu poate sta pe patru, sase sau mai multi piloti, asezati dupa o schema calculata. Asta inseamna ca un singur element ceva mai slab nu prabuseste nimic, fiindca vecinii preiau diferenta, dar inseamna si ca pozitionarea fiecaruia conteaza, pentru ca o abatere de cativa zeci de centimetri schimba felul in care se distribuie greutatea.
Cand alegi tubat si cand mergi pe melc continuu
Nu exista o metoda mai buna in absolut, ci una mai potrivita pentru un teren anume. Forajul tubat e alegerea linistitoare cand terenul e instabil, cu nisipuri sub apa, fiindca acea coloana metalica nu lasa nimic sa se surpe. In schimb e mai lent. Pilotul executat cu melc continuu, fara tubaj, e rapid si curat, ideal pe terenuri care stau bine in foraj, dar cere un control atent al ritmului de betonare ca sa nu apara goluri. Inginerul alege intre ele uitandu-se la stratificatie si la nivelul apei, nu la cat de liber e un utilaj in saptamana respectiva.
Doua mituri care circula pe santier
Primul mit spune ca un pilot mai lung e automat mai bun. Nu e. Un pilot trebuie sa ajunga in stratul portant si sa aiba lungimea calculata, nici mai mult, nici mai putin. Metrii in plus, peste ce cere proiectul, sunt bani aruncati in pamant la propriu. Al doilea mit spune ca, daca betonul a intrat, treaba e gata. Tocmai felul in care a intrat betonul, fara intreruperi si fara amestec cu pamant sau noroi, face diferenta dintre un pilot sanatos si unul cu defecte ascunse pe care le prinzi doar la carotaj, daca il faci.
Fundatia pe piloti e una dintre acele lucrari unde calitatea se plateste o singura data, iar lipsa ei se plateste ani la rand. Banii dati pe un foraj corect si pe verificari serioase sunt, pana la urma, cea mai ieftina liniste pe care o poti cumpara pentru o cladire.
