M-am cam saturat….

Traim intr-o lume egoista. Super egoista. Urmam un model american, pe cel al prostiei la scara larga. Frate, oare or stii copii din generatia asta, ce inseamna suflet? Ce inseamna inima? Ce inseamna dragoste? Nu cred, mai important e sa aiba masini, bani ca sa aibe femei, sa aiba dusmani, lovele etc etc si cate si mai cate din manele. Cat de ushor suntem manipulati. Imi doresc linistea sufleteasca, imi doresc acea pace, in acel loc, cu aceea persoana. Nimic mai mult, sa vad rasaritu pe prispa casei, soarele dansand deasupra lacului si a pajistei din fata casei. Sa fiu imbatat de aerul de munte. M-am saturat sa vad oameni fara vise, oameni care renunta, oameni fara incredere. Ce pacat, atata potential, si cu toate astea, se lasa calcati in picioare de necazuri si suferinta. Se compatimesc din postura de victima, si isi aleg o umbreluta a lor, sub care sa stea, crezand ca sunt in siguranta. M-am saturat, sa-i vad, cum lasa viata sa treaca pe langa ei. Chiar asa de rau am ajuns? Sa nu mai putem sa mai radem cu pofta? Cu adevarat? Nu pot sa cred asta! Avem nevoie de probleme grele! Ca sa ne maturizam, sa ne trezim la realitate, sa ne dovedim ca suntem oameni, rationali, care pot lua o decizie. Vreau linistea aia! Vreau sa ma distrez, printre acesti oameni, desi e chiar greu, raman, cu ale mele vise, raman cu lupta mea, cu viata mea. Cati pot zice ca isi iubesc viata? Asa cum e ea? Cred ca stiu unde e calmul acela…. pacea aceea… linistea aia… Cum zice si melodia “Show me heaven”…. da… in heaven!…