Pe 30 septembrie 2026, la Teatrul Național “I. L. Caragiale” din București s-a desfășurat a X-a ediție a conferinței Bune Practici pentru o Bătrânețe Frumoasă. Evenimentul a fost organizat de Fundația Regală Margareta a României și a reunit peste 200 de participanți din diferite domenii: asistență socială, instituții publice, societatea civilă, companii care oferă servicii pentru vârstnici, dar și medici și psihologi. Tema principală a conferinței a fost “Comunități în jurul seniorilor”, subliniind importanța dezvoltării unor servicii și rețele locale prin care persoanele vârstnice să poată rămâne active, autonome și conectate la comunitate. În România, peste 3,9 milioane de persoane au vârsta de 65 de ani și peste, ceea ce face din tema discutată o realitate urgentă.
Rezumat:
Inițiative și măsuri guvernamentale pentru îmbătrânirea activă
Conferința a fost moderată de Mugurel Mărgărit, director executiv al Fundației Regale Margareta a României. Alteța Sa Regală Principesa Sofia a deschis evenimentul, exprimând aprecierea față de munca depusă pentru vârstnicii români și subliniind importanța protejării și susținerii acestora. Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a anunțat măsuri guvernamentale privind îngrijirea de lungă durată, îmbătrânirea activă și echitatea între generații. În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 13 – Reforme sociale – a vizat crearea unei rețele de 41 de centre de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice (CZAR), care să ofere servicii de îngrijire la domiciliu sau prin echipe mobile. Această investiție a crescut capacitatea de îngrijire a persoanelor vârstnice în 25 de județe.
Silvia Dinică, Secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a vorbit despre îmbătrânirea activă, îngrijirea de lungă durată și direcțiile de acțiune ale Ministerului. A subliniat că România îmbătrânește și că schimbările cer politici noi pentru seniori, cu accent pe o abordare centrată pe persoană, nu pe instituție, cu traseu în prevenție, comunitate, domiciliu, centre de zi și rezidențial, atunci când este necesar. Prof. univ. dr. Andreea Stoian, de la Academia de Studii Economice din București, a prezentat proiectul SUSTAGE, evidențiind presiunile îmbătrânirii populației asupra finanțelor publice și necesitatea unor reforme complementare. Fără reforme structurale, efectele sunt erodate de declinul demografic și de deficiențele instituționale.
Roxana Molocea, coordonator Telefonul Vârstnicului, a prezentat principalele nevoi și soluțiile oferite seniorilor, bazate pe peste 123.000 de apeluri înregistrate în 11 ani de activitate. A evidențiat nevoia de informații de încredere, îngrijire, sprijin material și emoțional, precum și de participare socială, în contextul în care peste jumătate dintre apelanți locuiesc singuri. În panel-ul “O viață mai bună pentru seniorii vulnerabili”, Renate Weber, Avocatul Poporului, a vorbit despre aspectele din practica Avocatului Poporului privind seniorii dependenți. Cosmina Ioana Simiean Nicolescu, director general al Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, a prezentat Proiectul Activ – Asistență Comunitară Targetată în Îngrijirea Vârstnicului, implementat între iunie 2026 și iulie 2029. Acesta integrează servicii medicale, sociale și de suport, monitorizare prin teleasistență, mici reparații în locuințele vârstnicilor, un kit lunar de alimente și produse de igienă, precum și facilitarea accesului la activități ale centrelor de zi, teatre, muzee etc. A subliniat rolul acestor servicii în păstrarea autonomiei vârstnicilor și în susținerea unei vieți active, în propria locuință și în comunitate.
Experiențe și inițiative din România și din Republica Moldova
Elena Pascu, coordonator al Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Vârstnice “Sfânta Ana” din cadrul DGASPC Sector 3, a evidențiat importanța îngrijirii personalizate a seniorilor dependenți, care îmbină sprijinul unei echipe multidisciplinare – personal medical, social, psihologic și de recuperare – pentru păstrarea autonomiei, încrederii, demnității și sentimentului de utilitate și apartenență. Leilei Sorbală, director executiv al Fundației Dorcas din Republica Moldova, a adus în conferință experiența Republicii Moldova în construirea unor rețele comunitare de sprijin pentru vârstnici, bazate pe implicarea autorităților, organizațiilor, voluntarilor și familiilor, îmbogățind schimbul de bune practici între cele două țări cu soluții pentru combaterea izolării și consolidarea apartenenței seniorilor la comunitate.
Lavinia Hagiu, formator la Centrul de formare și evaluare în asistența socială, a prezentat tema “Servicii sociale sub presiune: între burnout și boreout”, subliniind importanța griji pentru profesioniștii care îi sprijină pe seniori. A menționat că prevenirea suprasolicitării și a pierderii sensului în muncă este o responsabilitate organizațională de care depinde calitatea îngrijirii. Panelul “Oportunități de îmbătrânire activă” a adus în prim-plan inițiativele DGASPC Sector 6, cum ar fi “Cluburile Seniorilor” și “Mișcare pentru sănătate la Vârsta a treia”, care oferă spații de întâlnire, activități de socializare și exerciții fizice adaptate, ajutând seniorii să își păstreze autonomia, să lege prietenii și să rămână implicați în comunitate.
Victoria Mitrofan-Crețu și Emilia Soare, de la Centrul Comunitar Generații București al Fundației Regale Margareta a României, au ilustrat cum voluntariatul intergenerațional oferă seniorilor un rol util, activ și valoros în comunitate, transformând experiența lor în sprijin educațional pentru copii și construind relații care aduc încredere, sens și apartenență ambelor generații. Cristina Zanfirescu, coordonator al proiectului Mileu 2.0: Când șnurul întâlnește algoritmul, al Goethe-Institut București, a adus în discuție meșteșugurile tradiționale ca prilej de dialog între generații, arătând cum atelierele și instrumentele digitale pot valorifica experiența seniorilor, transmite mai departe cunoștințele acestora și crea noi oportunități de participare culturală.
Prof. univ. dr. Cătălina Tudose a susținut un intro special, “Sănătatea cognitivă la vârsta a treia”, evidențiind importanța prevenției declinului cognitiv prin intervenții personalizate care îmbină mișcarea, alimentația echilibrată, stimularea mintală, relațiile sociale și gestionarea factorilor de risc. A subliniat rolul comunității în menținerea sănătății cognitive a seniorilor. Un alt subiect nou a fost dialogul “Importanța prevenției în limitarea degradării stării vârstnicului”, cu participarea cadrelor medicale, printre care prof. univ. dr. Cătălina Tudose, dr. Daniela Ștefănescu, dr. Ana Capisizu și dr. Antoanela Curici, care au discutat despre măsuri preventive și intervenții pentru limitarea degradării stării vârstnicului.
La finalul conferinței, opt seniori voluntari de la Centrul Generații al Fundației Buckner, de la Târnăveni, au povestit publicului despre experiența lor ca voluntari în sprijinul copiilor din medii defavorizate. Au menționat cum susținerea copiilor la teme, prin ateliere de bune maniere, lectură, scriere, patiserie, gătit sau tâmplărie le aduce utilitate, veselie, împlinire și o bătrânețe frumoasă, iar copiilor le aduce încredere, rezultate bune la școală și bunici care să le fie modele.
“Sunt mulți care se coboară la mintea copiilor, dar puțini sunt cei care pot urca la înălțimea sufletelor lor.” – a spus domnul Ștefan, 68 de ani, unul dintre seniorii voluntari. “Am simțit că întineresc alături de copii, iar viața este mult mai frumoasă față de cum mi-am imaginat-o că va fi la pensie. Haideți să nu mai fim triști, apatici, ci să ne trăim viața fiind veseli, înțelepți până la adânci bătrâneți.” – a concluzionat doamna Elena, 67 de ani.
Echipa speciala
