Pentru oamenii de rând, frigiderul de la supermarket este un lucru firesc, un element al vieții de zi cu zi. Dar ce se întâmplă când acesta devine o țintă a unor atacuri cibernetice? În ultimele săptămâni, s-au petrecut evenimente extrem de îngrijorătoare care au pus la îndoială securitatea infrastructurii critice din Europa. Mai multe țări au fost afectate, iar tensiunea se încinge pe măsură ce speculațiile se concentrează asupra unei singure părți: Rusia. Eu, ca pasionat de tehnologie, mă întreb: de ce se uită experții direct spre Moscova, iar Kremlinul răspunde cu fermitate, spunând că toate acuzațiile sunt absurde?
Atacuri cibernetice repetate, din ce în ce mai complexe
Două atacuri majore au vizat supermarketuri din cel puțin nouă state europene, printre care Belgia, Luxemburg, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Estonia, Finlanda și România. A doua dată când s-au întâmplat lucrurile, amintiri din 11 și 12 octombrie au reînceput să apară – atunci, magazine din Franța au fost afectate. Frigiderele au încetat să funcționeze, iar acest lucru a creat o criză de aprovizionare cu alimente. În ceea ce privește impactul, pierderile în produse congelate au fost măsurabile în milioane de euro, iar autoritățile europene se confruntă cu o problemă pe care nu o pot ignora: securitatea infrastructurii critice.
Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a denumit atacurile o “încercare deliberată de a perturba lanțul nostru de aprovizionare cu alimente”. Dar, în ciuda acestor declarații, nu există un vinovat oficial. Identificarea autorului unui atac cibernetic este un proces complicat, plin de incertitudine. Chiar și după analize tehnice, guvernele evită să facă acuzații publice, din motive politice, diplomatice sau de informații. Un purtător de cuvânt al agenției belgiene pentru securitate cibernetică a spus cu claritate: “Nu se știe cine se află în spatele acestui atac și este posibil să nu putem afla niciodată”.
Însă, indiciile duc spre Rusia. Expertul Xavier Bellekens, directorul companiei de securitate cibernetică Lupovis, a afirmat cu tărie că “credem cu tărie că activitatea ar putea fi atribuită unui grup susținut de statul rus”. Acesta a explicat că cercetătorii au analizat date despre atacuri asupra unor “honeypots”, sisteme-momeală folosite în industrie. Serverele folosite împotriva acestor sisteme au fost utilizate în trecut de grupări rusești, iar tiparul atacurilor, precum și țintele, nu ar putea fi atribuite altor state – ca Iran, China sau Coreea de Nord. Expertiza necesară, cum ar fi înțelegerea sistemelor de control industrial și a tehnologiei de refrigerare, “nu este banală”, a adăugat Bellekens.
Kremlinul a respins toate acuzațiile, calificându-le drept “absurde”, iar purtătorul de cuvânt al acestuia, Dmitry Peskov, a declarat: “Aceste afirmații sunt absurde. Ca întotdeauna, ele nu sunt susținute de niciun argument sau dovadă.”. Totuși, chiar dacă nu există dovezi, spectrul unei implicații rusești rămâne în aer. Rusia a intensificat în ultimele luni campania de război hibrid, iar capitalele UE lucrează la planuri de răspuns la un eventual atac major, care ar putea duce la consecințe grave pentru cetățenii europeni.
Eu cred că, din perspectiva unui pasionat de tehnologie, e important să ne dăm seama de cât de vulnerabile sunt sistemele noastre. Atunci când frigiderul de la supermarket devine o țintă, e vorba de infrastructură critică, iar asta nu poate fi ignorat. Eu te întreb: ce ai face dacă, într-o zi, frigiderul de la magazinul tău ar fi afectat de un atac cibernetic? Hai să nu uităm că, într-o lume conectată, orice sistem poate deveni o țintă.
Oliver Grant
