Am auzit zilele astea de o situație care îmi dă ghearele în spate. România ar fi trebuit să atragă 6,4 miliarde de euro din ultimele două cereri depuse pe PNRR, respectiv cererile 5 și 6. Dar, din păcate, estimările Comisiei Europene nu sunt prea optimiste. Într-o primă fază, România va încasa doar 3 miliarde de euro, iar restul, 3,4 miliarde, va intra într-o zonă de suspendare. Așa a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, într-o conferință de presă. Ce înseamnă asta? Simplu: din banii pe care i-am cerut, o parte nu va ajunge niciodată la bugetul național.
Ne-am înțeles greșit cu Comisia Europeană
În momentul de față, România a atras 13,27 miliarde de euro din cele 20,1 miliarde acordate prin PNRR. Ceea ce înseamnă că mai avem de încheiat un buget de 6,4 miliarde de euro prin cele două cereri rămase, cererile 5 și 6. Dar nu toate cele două cereri sunt la fel de promițătoare. Cererea 5, de 2,08 miliarde de euro, are doar șase jaloane cu probleme din 75. În schimb, cererea 6, de 4,35 miliarde de euro, este una cu o mulțime de jaloane. În total, avem 104 jaloane și ținte în această cerere, iar 32 dintre ele au riscul de a nu primi deloc bani.
Ministrul Ghigiu a spus că personalul din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lucrează strâns cu Comisia Europeană pentru a furniza toate documentele necesare. Dar, chiar și cu toate eforturile, situația este într-o zonă de suspendare. Ceva nu merge bine, iar problema nu pare să fie doar o greșeală tehnică.
Problemele nu sunt doar administrative
Dragoș Pîslaru, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a spus că problemele legate de raportare și documentare nu sunt noi. Responsabilitatea pentru îndeplinirea jaloanelor a aparținut ministerelor care implementează reformele și investițiile. Asta e o problemă serioasă. Nu se poate face o cerere de plată fără să aibă loc reformele, iar dacă reformele nu au loc, banii nu se vor vedea niciodată.
USR a anunțat că “a venit nota de plată” și că România riscă să piardă 3,4 miliarde de euro din PNRR, din cele 7 miliarde aferente ultimelor două cereri de plată. Dacă ar fi să luăm în considerare și cifrele dintr-o analiză a Banca Transilvania, România a primit deja 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene, înregistrând un sold pozitiv de peste 72 de miliarde de euro. Dar, chiar și cu acest sold pozitiv, pierderile din PNRR pot să facă o diferență uriașă.
Echipa speciala
