Îmi vine greu să cred că într-o lume în care comunicarea eficientă e o valoare esențială, există totuși reviste de mod și stil de viață care abordează subiectele cu un limbaj ambiguu, inadecvat și uneori chiar absur. Îmi pare rău, dar e adevărat: unele formulări par să fie mai mult un exercițiu de stil decât o reală comunicare. Când le citesc, simt cum mintea mea se împiedică la fiecare propoziție, iar când nu le citesc, rămân cu o senzație de nesiguranță, de lipsă de claritate. E ca și cum cineva ar scrie un text doar pentru a-l face să pară mai complicat decât e.
Rezumat:
Revistele de mod și stil de viață, într-o lume plină de nonsensuri
În revista Avantaje, de exemplu, se folosește termenul “rimel” în loc de “mascara”, ceea ce pare o persistență a unui termen vechi, fără legătură cu realitatea actuală. Sau, mai rău, fraze precum “tusa finala o dai cu ajutorul rimelului” – ce are sens? Ce-i cu tusa finală? Ce-i cu rimelul? E ca și cum cineva ar încerca să adauge umor, dar e doar un eșec.
În Beau Monde, se găsesc fraze cum ar fi “La Perla, devine (sic!) un accesoriu în toata puterea cuvântului, nu numai o necesitate, ci și un moft delicios”, ce pare inadecvată, lipsită de claritate. Sau “Din umbra fratelui sau, a ieșit insă într-un mod tragic, odată cu moartea acestuia”, o formulare sinistra, care îmi amintește de un film de groază.
În Bolero, se citează “mijlocasul cu cele mai asigurate picioare”, o expresie ce mă lasă fără cuvinte. Sau “lese și zgarde”, termeni lipsiți de sens. În aceeași revistă, Jennifer Aniston e descrisă cu “chiar și atunci când nu se machiază”, o formulare inadecvată, eronată.
În Cosmopolitan, se găsesc fraze precum “Fără dureri sau cicatrici, după o zi de spitalizare și o săptămână acasă, îți poți recapata dimensiunile vaginului”, ce pare lipsită de sens, o formă de umor prost executat. Sau “Din diferite motive, oamenii dispar”, ce amintește de un film horror.
În Joy, se citează “UIMESTE-L în timpul unei mese cu părinții lui spunându-i foarte natural și fericită “You sexy motherfucker”, o formulare inadecvată, o formă de umor prost executat. Sau “maieu” în loc de “maiou”, o greșeală de limbă.
În Tabu, se găsesc fraze precum “Pana la a numi pe cineva barbat sau femeie mai sunt nenumarate alte nuante. Am trait pe pielea noastra aceste nuante”, o formulare inadecvată, o formă de umor prost executat. Sau “Sa ne faca sa nu ne mai dorim geanta Louis Vuitton ca a tuturor celorlalti”, o formulare lipsită de sens.
În Viva, se citează “Familii regale “coboară în stradă ca niște oameni obișnuiți”, o formulare inadecvată, o formă de umor prost executat. Sau “Nu era mai catolică decât Papa, dar s-a îndrăgostit”, o formulare lipsită de claritate.
În Tango, se găsesc fraze precum “Actorul a ieșit în stradă/ Sa-si cumpere ceva salam/ Era în haine de paradă”, o formulare inadecvată, o formă de umor prost executat. Sau “Printre mașini, printre tramvaie/ Ziaristul se grăbea, firesc,/ Urma să vina-un nor de ploaie/ Ideile se dezlipesc…”, ce pare lipsită de sens.
Presă: un teatru trist de nonsensuri
În concluzie, presa este un teatru trist, unde se găsesc multe nonsensuri, formulări inadecvate care pot fi considerate o formă de umor prost executat. Autorul menționează că în redactia unei reviste s-a petrecut ceva cumplit, dar nu are idee despre ce anume s-a întâmplat, considerând că această situație este un semn al unei probleme mai mari. Cred că e timpul să ne întrebăm: de ce mai citim asta? De ce mai suportăm asta?
Echipa speciala
