În următoarele cinci zile, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va rămâne staționar la 1.300 mc/s, apoi va crește ușor până la 1.400 mc/s. Chiar dacă este o mică îmbunătățire, această valoare rămâne sub media multianuală a lunii octombrie, de 3.900 mc/s, conform prognozelor publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 23-30 octombrie 2026. Ce înseamnă asta pentru tine și pentru țara noastră? Mai mult decât atât, nu este doar o mică scăpare într-o zi, ci un semn clar că regimul hidrologic continuă să fie afectat de condițiile meteorologice extreme din ultimele luni.
Rezumat:
Dincolo de cifre: ce înseamnă pentru economie și energie
În aval de Porțile de Fier, debitele Dunării vor fi relativ staționare pe sectorul Gruia – Corabia și în creștere ușoară pe sectorul Tr. Măgurele – Tulcea, în prima parte a intervalului de prognoză. În partea a doua, debitele vor fi, în general, în creștere ușoară pe tot sectorul Gruia – Tulcea. În același timp, hidrologii estimează pentru luna octombrie un debit maxim al Dunării la intrarea în țară de 1.600 mc/s și unul minim de 1.200 mc/s, conform prognozei trimestriale. Aceste valori sunt încă foarte îndepărtate de media obișnuită, iar efectele se simt deja în sistemul energetic. Debitul scăzut a dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. Cine se simte responsabil pentru asta? Nimeni nu are un răspuns clar, dar realitatea e aici.
Regimul hidrologic pe râurile interioare
Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor fi în general staționare, cu excepția primei zile a intervalului de prognoză, când vor fi în scădere pe râurile din bazinele hidrografice Olt superior și mijlociu, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Prut și pe râurile din Dobrogea. În luna octombrie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, Prahova, bazinele superioare ale Oltului și Bistriței și mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice Râmnicu Sărat, Bârlad și pe râurile din Dobrogea. Nu e doar o problemă de apă, e o problemă de viață economică, socială și politică. Ce va mai urma dacă nu se iau măsuri concrete?
Echipa speciala
